Fructe şi legume cancerigene

Cele mai frumoase marfuri din galantar sunt si cele mai otravitoare.In special cele care provin din Turcia, Olanda si Israel, acolo unde se practica agricultura intensiva.

Romania importa legume si fructe produse prin mijloace dubioase ce pun in pericol chiar viata consumatorilor. Multe substante, introduse prin tehnologii moderne in aceste produse, provoaca diverse forme de cancer, tulburari hormonale si alte grave afectiuni organismului uman. Tara noastra importa legume cosmetizate chimic, pentru a suplini lipsa productiei interne.

"Alimentatia moderna se confrunta cu o sumedenie de erori - ce constau in folosirea ingrasamintelor chimice, insecticidelor si erbicidelor, aditivilor in produse finite, a organismelor modificate genetic, zaharului, alimentelor rafinate, abuzului de carne si grasimi, a metodelor nenaturale de conservare -, toate acestea ducand, invitabil, la modificarea indicatorilor de sanatate si la influentarea negativa a patologiei ultimului secol", sustine dr. Pavel Chirila in cartea "Alimentatia echilibrata a omului sanatos", aparuta la Editura National. Legumele si fructele sunt o sursa inegalabila de minerale, de care organismul uman are mare nevoie. Plecand de la acest adevar, tehnologiile de cultivare s-au modernizat atat de mult, in scopul producerii unor recolte-record, incat multe alimente au devenit periculoase pentru sanatate, cu toate ca aspectul lor a fost perfectionat. Asa se face ca tara noastra importa la greu legume si fructe in special din Olanda, Turcia si Israel.

Frumoase fara gust

Suprafetele de teren olandeze, pe care se cultiva legume si fructe, sunt incomparabil mai reduse decat ale Romaniei. Cu toate acestea, noi importam de la ei, si nu invers. Ceea ce denota ca olandezii detin tehnologii superioare de cultivare si folosesc tratamente chimice care eficientizeaza productia. Daca in cazul altor produse alimentare, oamenii prefera sa le consume (desi cunosc faptul ca sunt pline de E-uri cancerigene), pentru ca au un aspect si un gust placut, in ceea ce priveste legumele din import situatia este putin diferita. Sunt frumoase ca aspect, insa gustul lasa de dorit, comparabil cu cele autohtone. La fel, legumele produse in Turcia sunt aspectuoase si aromate, insa nu si gustoase. Cum cea mai mare parte a teritoriului Turciei sufera cronic din cauza lipsei de apa, denota ca se folosesc din plin soiuri de legume rezistente si se utilizeaza la scara industriala tratamente chimice pentru eficientizarea productiei. Apoi, surplusul il exporta, indiferent de anotimp, in tari ce nu se descurca prea bine la acest segment al agriculturii. Dar, cel mai inexplicabil dintre toate este importul de legume din Israel, stiut fiind faptul ca relieful acestei tari este nisipos si stancos. Ca sa produca legume aromate si aspectuoase, israelienii au importat pamant si l-au pus in ladite. Asa au reusit sa produca astfel de alimente, ce n-au crescut niciodata in Tara Sfanta. Desigur, respectivul pamant este tratat chimic in permanenta, pentru a putea rodi.

Capsuni iradiate

Legumele si fructele sunt tratate chimic pentru a asigura o productie mare, pentru a rezista mai mult si a-si pastra aspectul de proaspat in galantare. De exmplu, Romania importa capsuni iradiate, al caror proces de coacere este stopat prin acest procedeu. Pietele noastre au fost penetrate de lubenite (pepeni verzi) injectate pentru grabirea coacerii. Acest procedeu a fost asimilat si de unii producatori care activeaza la noi. Riscul cancerigen pe care il presupune agricultura intensiva consta in utilizarea ingrasamintelor chimice, cu predilectie cele azotoase. Datorita gestionarii incorecte si abuzive a acestei tehnologii, plantele acumuleaza cantitati mari de azotati, ce se transforma in azotiti si apoi in nitrozamine - substante deosebit de cancerigene.

Rosii chimice

Gustul legumelor este conferit de prezenta sarurilor minerale intr-o proportie mai mare ori mai mica. In legumele din import, gratie cultivarii intensive, acestea contin si o mare cantitate de glucide, obtinuta prin cresterea plantelor la lumina artificiala. Pe de alta parte, cele mai multe legume importate nu sunt cultivate direct pe pamant, ca la noi, ci in ghivece ori ladite speciale, de unde si insuficienta sarurilor minerale, cu precadere in continutul tomatelor. Din cauza stimulentelor chimice ce nu caracterizeaza productia autohtona de legume si fructe, Romania reuseste sa obtina maximum 300 tone de rosii la hectar, in vreme ce productia din tarile occidentale atinge si la 600 tone/ha.

Pesticidele otravitoare

Cornelia Ionescu, consilier la Ministerul Agriculturii, sustine ca populatia ar trebui sa evite cumpararea rosiilor ce prezinta excrescente, deoarece coacerea acestora a fost stimulata in exces cu substante chimice. Din nefericire, controlul pesticidelor si al ingrasamintelor sintetice in cultivarea legumelor si fructelor in Romania este inexistent.

Multi cultivatori romani, pentru a combate daunatorii si a ajuta cresterea plantelor, folosesc pesticide, fara insa a respecta cantitatile si modul de administrare prescrise. Care pesticide ajung tot mai greu in Comunitatea Europeana - datorita noilor reglementari si a tendintei de asigurare a produselor ecologice - si tot mai usor la noi, deoarece producatorii sunt gata sa le vanda ieftin, numai sa scape de ele. Incepand cu anul 1991, Departamentul Agriculturii al SUA a monitorizat si testat alimente prelevate din Romania, pentru a determina nivelul reziduurilor si pesticidelor continute. Recent, s-a ajuns la concluzia ca nivelul acestor reziduuri depaseste limita de siguranta stabilita de EPA (Administratia pentru Protectia Mediului).

Cele mai periculoase alimente la acest capitol au fost stabilite a fi merele (motiv din care s-a recomandat consumarea lor fara coaja), sucurile de mere, fructele conservate industrial si strugurii.

Atac la creier

Specialistii au ajuns la concluzia ca intre excesul folosirii pesticidelor si tulburarile de comportament (hiperactivitatea si autismul), inregistrate in special in randul copiilor si adolescentilor, exista o foarte stransa legatura. Totodata, expunerea la rezidiile pesticidelor are legatura cu dezvoltarea necorespunzatoare a creierului si a sistemului nervos.

Aceste toxine sunt banuite a fi responsabile in aparitia diverselor forme de cancer si a unor grave tulburari hormonale.

Dovleceii si castravetii tratati chimic contin niveluri ridicate de pesticide cancerigene. Chiar daca anumite substante au fost interzise in cultivarea acestor legume, otravurile au ramas in sol, noile productii fiind, de asemenea, contaminate.

Alimentele din categoria legumelor si fructelor care contin cel mai ridicat nivel al rezidiilor de pesticide sunt considerate a fi: strugurii, spanacul, rosiile, piersicile, merele si perele, ovleceii de iarna, capsunile, bananele, mazarea, fasolea verde si broccoli. Pentru diminuarea riscurilor la care se expun, consumatorii trebuie sa inlature coaja acelor legume si fructe banuite a fi periculoase pentru sanatate, chiar daca in acest mod se pierd o multime de minerale si vitamine. Iar atunci cand procedeul recomandat nu este posibil, alimentele trebuie sa fie foarte bine spalate, inclusiv cu detergenti speciali produsi recent in Comunitatea Europeana.

Coaja e cea mai periculoasa

Dintre cele mai periculoase elemente chimice de sinteza, produse pe baza de pesticide, mentionam E 230 (difenil), E 231 (ortofenil) si E 233 (tiabendazol). Aceste pesticide, injectate in coaja fructelor, sunt utilizate pentru protejarea citricelor de mucegaiuri, boli, daunatori si pastrarea aspectului in timpul transportului si comercializarii. Ele provoaca alergii in urma atingerii fructelor si chiar hemoragii interne. Un sfat pe care ni-l dau specialistii este acela de a nu consuma coaja citricelor in diverse preparate - cum sunt prajiturile, coliva, torturile si alte dulciuri -, pentru a le aromatiza.
In UE nu se foloseste acest procedeu, motiv din care E 230, E 231 si E 233 nici n-au fost interzise. Alte substante de sinteza periculoase folosite in cultivarea legumelor si fructelor sunt etilena si retardantii. Substanta organica numita etilena este un bioregulator vegetal ce modifica cresterea, nutritia si rezistenta organismelor, producand stimulari, inhibari sau modificari calitative ale cresterii si dezvoltarii plantelor. Ea stimuleaza coacerea fructelor carnoase, influenteaza procesul de imbatranire a plantelor si inhiba diviziunea celulara. Retardantii stopeaza sau incetinesc cresterea organelor vegetative, in special a tulpinilor si lastarilor laterali, stimuland inflorirea si fructificarea.