Echipa profesorului Pan Dipanjan de la Universitatea Illinois (SUA) a reuşit să blocheze multiplicarea celulelor maligne după ce a injectat venin de albine, experiment realizat în laborator. Toxinele din venin conţin o serie de proteine care au capacitatea de a fixa membranele celulelor maligne şi de a acţiona similar unui agent tumoral. Dificultatea acestui mecanism vine din modul de a extrage veninul şi de a-i crea condiţiile de a acţiona la momentul potrivit, adică atunci când trebuie să se fixeze pe celulele ţintite. Asta înseamnă că este posibil ca o doză de venin injectată să provoace teribile efecte nedorite, cum ar fi tulburări musculare sau nervoase, chiar hemoragii interne. Tocmai de aceea, autorii acestui studiu au sintetizat melitina, o polipeptidă prezentă în veninul albinelor, care nu doar că este foarte dificil de extras, dar se se găseşte în cantităţi extrem de mici. Melitina conţine 26 de aminoacizi şi reprezintă 40%-60% din compoziţia veninului, fiind substanţa care provoacă durerea în cazul înţepăturii de albină. Cercetătorii de la Universitatea Illinois au procedat la injectarea acestei substanţe în capsule minuscule numite nanoparticule în aşa fel încât capsulele să se deschidă şi să elibereze melitina doar în momentul potrivit.
Profesorul Pan Dipanjan, principalul autor al studiului, explică modul de funcţionare. În primul rând, toxinele obţinute de cercetătorii americani sunt foarte bine presate în interiorul nanoparticulei. În al doilea rând, toxinele nu sunt eliberate atunci când se află în circuitul sanguin. În schimb, în clipa în care au întâlnit tumora, toxinele sunt eliberate şi se prind de celulele maligne, împidicând astfel creşterea şi expansiunea acestora. În tratamentul anticancer, şi alte peptide sintetice care mimează veninul scorpionilor sau al şerpilor ar putea să funcţioneze după aceleaşi reguli contra celulelor maligne, spune profesorul Pan Dipanjan. În etapa viitoare a acestui studiu, autorii vor testa eficienţa tratamentului bazat pe melitină pe animale de laborator (rozătoare), după care, dacă rezultatele sunt concludente, studiul se va extinde prin teste efectuate pe oameni, în vederea omologării acestui tratament terapeutic. În opinia profesorului Dipanjan, această succesiune de etape se va derula în trei-cinci ani. Studiul a fost prezentat la reuniunea anuală a American Chemical Society.
Noua descoperire a cercetătorilor americani se adaugă altora care confirmă virtuţile terapeutice ale veninului albinelor, în special în cazul bolilor reumatice.
Melitina este cunoscută pentru multiplele ei efecte: antibacterian, antiinflamator şi antiîmbătrânire, de eliberare de histamină, de scădere a tensiunii ateriale, de protector contra radiaţiilor, de acţiune asupra contracţiei unor grupe de muşchi etc. Tot melitină au folosit şi cercetătorii de la Universitatea Saint-Louis din Washington contra HIV. Ei s-au bazat pe capacitatea melitinei de a perfora învelişul protector al virusului SIDA şi astfel de a distruge. Pentru a împiedica melitina să acţioneze asupra celule sănătoase, cercetătorii de la Saint-Louis au avut ideea de a o asocia cu nanoparticule.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu